Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina

 

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, fondat luni, în ziua de 10 martie 2008, prin hotărârea Parlamentului Provinciei Autonome Voivodina, având ca fondatori Guvernul Provinciei Autonome Voivodina și Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Republica Serbia, este prima instituție de cultură și cercetări științifice a românilor din Voivodina care se ocupă în mod profesional de cercetarea domeniilor de activitate care cuprind activități și proiecte de promovare și dezvoltare a culturii și artei, a științei și limbii române pe teritoriul P.A. Voivodina.

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, totodată, inițiază și sprijină proiecte de promovare a multiculturalității și interculturalității în Voivodina, proiecte de dezvoltare a amatorismului cultural, dar și de cultivare și păstrare a patrimoniului cultural românesc pe aceste meleaguri.

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina își asigură mijloacele financiare necesare muncii și activității de program din Bugetul P.A. Voivodina, din veniturile realizate pe baza propriilor sale activități, din unele fonduri, de la unele fundații, din contribuții și sponsorizări.

În același timp, Institutul organizează manifestări științifice, sesiuni de comunicări și mese rotunde cu participanți din țară și de peste hotare (în colaborare cu instituții asemănătoare și cu asociații românești din Voivodina și România) și sprijină, în diferite moduri, manifestările tradiționale românești.

Institutul are rolul de a promova valorile noastre spirituale, dar și de a revigora viața culturală și artistică a românilor din Voivodina.

Înființarea Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina este importantă din mai multe motive, în primul rând pentru că sporește nivelul de organiare a comunității românești printr-un proces de instituționalizare. Datorită Institutului, noi dispunem astăzi de un instrument forate eficace al cunoașterii de sine, al identității noastre, dar și de afirmare și promovare a acesteia, fiindcă nivelul și raza de acțiune ale unui institut sunt superioare altor forme pe care noi, românii din Voivodina, am reușit să le edificăm până acum: societăți, comunități, fundații cu proiecte importante care au atins adeseori performanțe uimitoare - ale căror rezultate sunt vizibile, și la dispoziția tuturor, datorită ziarelor și revistelor editate, cărților și Internetului, programelor culturale și informative - dar, acum avem un cadru permanent și instituționalizat, specializat, care va permite un alt nivel, mai înalt, și profesionsit al cercetărilor.

Prin acest Institutu, toate celelalte organizații și asociații românești din Voivodina cu orientare culturală și științifică vor primi sprijin concret, așa cum și Institutul mizează pe susținere din partea lor.

Pe de altă parte, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina va încerca să ofere acel cadru, care să permită tinerilor noștri studioși să învețe, să se formeze, să devină specialiști și să dea dovadă de un înalt profesionalism. În acest sens, Institutul va organiza cercetări și cursuri susținute de profesori de prestigiu în cele mai importante domenii pentru afirmarea identității noastre culturale, și anume, de istorici, etnografi, folcloriști, lingviști, sociologi etc., care apoi vor susține pe acești tineri să se includă în mediile intelectuale, respectiv să-și facă carieră. Există semnale bune în această privință. Tot mai des aflăm că tinerii români din Voivodina, și din Serbia în general, și-au luat masteratul sau doctoratul. Ei vor fi susținuți și în continuare. Institututul își propune să facă aceasta profitând de întreaga sa rețea de colaboratori și parteneriate.

Pentru a se afirma activitatea Institututului, va fi nevoie să ținem cont de chestiunile de imagine și de promovare, care sunt vitale. Am fondat o editură, care publică cărți, un anuar și o revistă. Este vorba de cărți cu subiecte improtante, prioritare pentru descifrarea trecutului și prezentului Banatului: demografie, istorie, familie și societate, biserică și religie... Anuarul vine să rotunjească activitatea curentă a Institutului, proiectele realizate de acesta, precum și cele mai semnificative evenimente din anul respectiv, organizate de etnia română din Republica Serbia. Această publicație va mai cuprinde articole și studii ale colaboratorilor noștri din țară și din România, despre noi, românii din Voivodina, de ieri și de azi. Revista de cultură, investigație și atitudine, Piramida, își propune prin cele patru apariții anuale, un dialog deschis pe teme ce țin de spațiul cultural, investigații în sfera științei, precum și asigurarea comunicării pe acele subiecte care valorifică patrioniul nostru identitar, dar și unele fenomene care se vor a fi sau sunt de manieră culturală, științifică, lingvistică, artistică, etc. Piramida ține mai mult de practica teoriei decât de cea a creației primare, indiferent de spațiile pe care le abordează.

Este bine cunoscut că nu există popor fără istorie, dar istoria există numai în măsura în care ea este scrisă. Acestor necesități, care subînțeleg afirmarea istoriei noastre și a potențialelor noastre culturale, a capacității noastre de a crea, le vom răsunde valorificând excepționala tradiție tipografică și a culturii și publicisticii românești, precum și cărțile editate de noi, revistele și anuarul amintite mai sus. Vom publica tot ceea ce este cu adevărat important și semnificativ și vom face din aceste publicații mărci științifice.

Prin intermediul Consiliului Științific Consultativ, fondat de Consiliul de Administrație al Institutului nostru, în septembrie 2008, deja avem la dispoziție specialiști din Serbia, România și Germania, dintre care mulți au renume european, fiind cei mai buni cunoscători ai mediului, în care trăim, ai Banatului în special. Cu ajutorul lor vom elabora proiecte, vom demara cercetări, vom face valorificări, vom inventaria patrimoniul nostru cultural, folcloric, etnografic, lingvistic, istoric, vom studia arihivele, și bibliotecile și vom înființa biblioteci de specialitate, inclusiv biblioteci on-line, arhive științifice, colecții muzeale etc., la care să aibă acces nelimitat toți cei care vor să ne cunoască, și să ne facă cunoscuți în lume.

În conluzie, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, va încerca să concentreze, să solidarizeze forțele intelectuale ale etniei noastre, indiferent de domeniul concret în care se manifestă ele, de la univesitari, slujitori al bisericii, la artiști, scriitori, ziariști, analiști etc. Institutul trebuie să fie cupola unificării noastre sub semnul cultural. Când spunem asta, ne gândim la românii din Voivodina, dar și la cei din alte ținuturi ale țării sau la aceia care se află acum departe de noi, dar care își afirmă acolo identitatea națională. Institutul este și al lor.

Institututul de Cultură al Românilor din Voivodina își are ușile deschise spre toate punctele cardinale. Am instituit politica porților deschise, a spațiilor aerisite. Toți cei care vor să ne cunoască, să știe cine suntem și ce facem, vor fi primiți. Pentru a ne cunoaște mai bine pe noi îșine, trebuie să-i cunoaștem și noi pe ceilalți, pe aceia printre care trăim și cu care conviețuim. Vom apela la condiția noastră multiculturală și multilingvă pentru a intermedia, pentru a facilita dialogul între culturi, în primul rând între cultura română și cea sârbă. Sunt atâtea traduceri de făcut, pentru a promova cunoașterea reciprocă. Și de o parte și de alta, la întâlniri științifice, mereu ni se reproșează lipsa acestui serviciu pe care noi, comunitatea națională română din Serbia, l-am putea face celor două culturi și, evident, nouă înșine.

Costa Roșu, director ICRV
27 decembrie 2008, Zrenianin

Înființarea și constituirea administrativ-juridică a Institutului

Parlamentul Provinciei Autonome Voivodina, în ședința din 10 martie 2008, prezidată de Bojan Kostreš, a adoptat Hotărârea numărul 022-38/07 cu privire la fondarea Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, care, așa cum s-a explicat, va avea ca scop primordial protejarea și dezvoltarea culturii naționale, a tradițiilor și limbii materne pe teritoriul P.A. Voivodina. Următoarele două luni au fost marcate de numirea și constituirea organelor de conducere a instituției nou-înființate, și anume, Parlamentul Voivodinei a numit pe Costa Roșu în funcție de director, mai întâi ca director ad interimar pe timp de 6  luni, iar pe data de 29 octombrie 2008 pe perioada de patru ani. De asemenea, în funcție de președinte al Consiliului de Administrație a fost numit juristul Marcel Drăgan, și în calitate de membri ai consiliului Rodica Almăjan, Viorel Bălăgean, Monica Boldovină Bugle, Alexandru Bugar, Pr. Moise Ianeș, Adrian Negru, Rodica Petrovici și Rodica Ursulescu Miličić, iar în Comitetul de Control al Institutului, fondatorul a ales pe Nicu Cirișan, președinte al comitetului, Pera Ocolișan și Viorel Besu, membri. În aprilie 2008 s-a procedat la elaborarea Statului Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, bine gândit și conceput ca un fundament solid și bun al activității bogate și variate care va urma în perioada următoare. Statutul a fost adoptat la Alibunar în ziua de 19 mai 2008, la prima ședință a Consiliului de Administrație, iar mai târziu, Consiliul Național Român din Serbia și Guvernul Voivodinei (în acea perioadă Consiliul Executiv al P.A. Voivodina), a adoptat deciziile privind acordarea consimțământului la Statutul Institutului.