Documente

[ Documente Scrisori, Memorii, Protocoale despre românii bănățeni păstrate de instituții culturale din Voivodina ]

Biserica Albă, Arhiva istorică

  • Documente privind răscoala din 1821, de la primele mișcări din Oltenia și până la asasinarea lui Tudor Vladimirescu.
  • Documente privind Revoluția din 1848.
  • Lista manuscriselor lui Constantin Diaconovici-Loga (directorul școlilor naționale românești și sârbești de Graniță).

Novi Sad, Biblioteca Matica Srpska

  • Documente privind istoria vlahilor și a sârbilor din Ungaria (sec. XVI-XVIII).
  • Documente din 1861-1914 privind activitatea Comisiei Naționale Sârbești a Patriarhiei Sârbe în procesul de separare ierarhică a celor două biserici (sârbă de cea română).
  • Memoriu din 1790 înaintat de Congresul națiunii ilirice, desfășurat la Timișoara, împăratului Austriei pentru egalitate în drepturi cu celelalte națiuni din imperiu.

          Ref.:ibidem.

  • Rapoarte (1869), privind Conferința românilor de la Timișoara sub conducerea lui V. Babeș și Ilie Măcelariu și Adunarea națională a românilor din Făget.
  • Andrei Șaguna, Suferințele românilor ardeleni, 1848.
  • Leonard Böhm, Colonizările din Banat (1715-1718).
  • Hărți ale Banatului din anii: 1723, 1761, 1783.

Sremski Karlovci, Arhiva Academiei Sârbe de Științe și Arte

  • Documente (1656-1849), privind luptele de emancipare ale românilor din Banat, Crișana și Transilvania.
  • Documente (1660-1918) privind istoria relațiilor bisericești sârbo-române, cu informații despre românii din Banat, Transilvania și Bucovina (școlile confesionale, recensămintele (1783 și 1811) ale populației ortodoxe, rapoarte despre activitatea, cărturarilor Petru Maior, Constantin Diaconovici Loga, Moise Nicoară, Andrei Șaguna, Nicolae Tincu Velea, Emanoil Gojdu).
  • Documente (1727-1728), privind dreptul de jurisdicție în Comitatul Bihorului acordat episcopului Vichentie de Arad.
  • Documente (1727-1827), privind situația economică și socială a românilor din Banat, Transilvania și Ungaria; Recensăminte fiscale (1765, 1783, 1811, 1825); informații despre negustorii români din Budapesta; Propuneri de amenajare a canalului Bega.
  • Documente (1728 și 1770), privind cererea unor comunități de români din comitatele Brașov și Sibiu pentru a trece de la unități la ortodoxși.
  • Documente (1733-1788), privind școlile pentru pregătirea clerului ortodox român din Banat și Transilvania.
  • Documente (1746) privind oferta tipografului Thomas Eberhard înaintată patriarhului de Sr. Karlovci, Arsenie Jovanović Șakabent pentru a înființa o tipografie și o fabrică de hârtie la Timișoara în vederea publicării de cărți pentru credincioșii români și sârbi din Banat, Transilvania și Ungaria.
  • Documente (1749) privind lucrările soborului din Sr. Karlovci pe tema măsurilor luate în vederea conservării documentelor vechi.
  • Documente (1751), privind inițiativa înaltului cler sârb și român pentru înființarea unei tipografii în cadrul Mitropoliei din Sr. Karlovci.
  • Documente (1752-1761), privind activitatea lui Sinesie Iovanovici, episcop-vicar al Aradului, promotor al culturii românești din Banat și Transilvania.
  • Documente (1761-1768), privind păstorirea în Transilvania a episcopului Dionisie Novaković.
  • Documente (1790-1791), privind Regimentul al Graniței Valaho-Iliric, situație cultural-bisericească a românilor din Banat și folosirea limbii române în biserica și școală.
  • Documente (1790-1800), privind relațiile bisericești româno-sârbe și eforturile făcute pentru eliberarea națională și socială a românilor din Banat și Transilvania.
  • Documente (1786-1788), privind inițiativa de înființare a unei Academii de științe filozofice la Timișoara pentru elevii români și sârbi.
  • Documente (1792), privind numărul celor care urmăresc cursul preparandist ortodox din Timișoara.
  • Documente (1806-1810), privind studiile lui Gheorghe Lazăr în Viena și traduceriile sale de manuale în limba română.
  • Documente (1816-1849), privind foametea din Transilvania și mișcările demografice provocate.
  • Documente (1848), privind evenimentele desfășurate în satul Sân Mihai/Locve de azi, la anul 1848.
  • Documente (sec. XVIII-XIX), privind organizarea și funcționarea școlilor ortodoxe din Banat, Crișana și Ungaria. Informații despre tipărirea și folosirea manualelor și cărților în limba română.
  • Documente (sec. XVII-XVIII), privind privilegiile acordate națiunii ilirice din comitatele Arad, Bihor și Zarand, precum și din Banat (1642-1776), acțiune de atragere la religia greco-catolică a populației românești și sârbești din Ungaria (1750-1765).

Scrisori, Memorii, Circulare

  • Scrisoarea Mitropolitului de Sr. Karlovci, Moise Petrovici, privind instalarea noului episcop de Râmnic, Inochentie de Brâncoveni (18 oct. 1728).
  • Circulară din Timișoara (7 august 1733) emisă de Sinadul Ierarhilor bănățeni, privind reprezentarea Bisericii Ortodoxe la Viena, după conflictul dintre mitropolitul de Sr. Karlovci și cler.
  • Circulară a episcopului de Krušedol, Nikanor Milentijević, cu privire la numira lui Radu Tempea, ca protopop al parohiei din Șcheii Brașovului (18 decembrie, 1735).
  • Lista deputaților la Adunarea generală Ortodoxă de la Sr. Karlovci (1749), care cuprinde și numele clericilu români din eparhiile Timișoara și Arad, Caransebeș, Oradea și Brașov.
  • Scrisoare din Brașov (18 iunie 1749), prin care 38 de preoți români cer protecție Adunării ortodoxe din Sr. Karlovci.
  • Conscripție (1749) din partea protopopieatelor Caransebeș, Lugoj, Mehadia, Palanka și Vârșeț, în care prezintă situația credincioșilor români și sârbi pe parohii, sate, case, preoți.
  • Conscripție (1749-1750), a credincioșilor ortodocși din 270 de sate din sudul principatului Transilvaniei.
  • Conscripție (6 aprilie 1755) în care se prezintă situația din Episcopia ortodoxă de Arad, cu opt protopopiate, pe localități, parohii, case, preoții.
  • Conscripția eparhiei Timișoara (11 iunie, 1767).
  • conscripția eparhiei Caransebeșului, Biseriba Albă (3 iulie 1775), semnată de episcopul Vichentie Popovici.
  • Conscripția (1776), Timișoara, cu numărul parohiilor, preoților, caselor).
  • Raport (14 iulie, 1777), Timișoara, a lui Teodor Iancovici, director școlar, privind situația școlilor parohiale ortodoxe românești și sârbești din eparhia Timișoarei.
  • Corespondență (1791), a episcopului Stefan Stratimirović, cuprinzând informații despre mișcarea de emancipare națională a românilor.
  • Statistică (Timișoara, 1806), care cuprinde numărul localităților și prediilor din Banat și îndeosebi comitatul Timiș.
  • Conscripție (1810), care curpinde localitățile din eparhiile ortodoxe Arad, Timișoara și Vârșeț, cu numărul de localități, biserici, protopopi, preoți, parohi, case, mănăstiri, călugări, școli și credincioși români și sârbi.
  • Scrisoarea din Mehadia (6 martie 1830), de la Nicolae Stoica de Hațeg, către mitropolitul de Sr. Karlovci prin care îl informează despre cele 120 tipuri de monede descoperite în zona Mehedinți.
  • Memoriu din Fârdea (februarie 1848), prin care cnezii și jurații din acest sat cer mitropolitului de Sr. Karlovci înlocuirea ierarhiei sârbești cu una românească.
  • Registre de dări bisericești (Caransebeș, 23 noiembrie, 1745), care prezintă veniturile încasate de preotul Iordache pentru episcopul de Sr. Karlovci, de la sate și preoții (milostenii, enorii, zăloage, fumăritul caselor, taxe de cununie).

Novi Sad, Arhivele Voivodinei

Documente (1723-1792), privind istoria românilor din Banat, Bucovina și Transilvania (Răscoalele lui Petar Segedinac din 1735, Sofronie din Cioara, în 1760, Horia, în 1784 și atitudinea Curții de la Viena și a Mitropoliei din Sr. Karlovci, organizarea regimentelor de graniță). Emigrarea populației din Confiniul Miliței Mureș în Țările Române, Polonia și Rusia datorită persecuțiilor uniate.

  • Documente (sec. XVIII), privind recensămintele populației din Banat și din comitatele Arad, Bihor și Zărand pentru introducerea impozitelor și a contribuțiilor în natură (1747, 1755 și 1786).
  • Documente (1762-1918), privind relațiile Banatului cu Țara Românească și Transilvania, situația economică și colonizările în Banat sub ocupația austriacă. Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan și ecourile ei în Banat, emigrarea bănățenilor din județele Timiș și Torontal în România (1863).
  • Documente din Bezdin (28 august 1775) și Timișoara (25 sept. 1775), privind răspunsul mănăstirilor Sân-George și Bezdin la chestionarul Deputăției Aulice-Ilirice despre averile și situația lor financiară.
  • Documente (1779-1918), privind viața economică din Banat (statistici, recensăminte pentru introducerea impozitelor, conscripții ale morilor, industriașilor, meseriașilor și agricultorilor). Colonizările cu populația germană. Legăturile dintre Banat și Țara Românească, Moldova și
  • Documente (1787-1790), privind iobăgia în Transilvania și Banat și luptele populației de aici pentru drepturi. Răscoalele din Ciacova și Lugoj.
  • Documente (1800), privind redeschiderea Școlii Clericale din Timișoara, înființată în anul 1765.
  • Documente (sec. XIX), privind luptele populației ortodoxă din comitatele Arad, Caraș, Timiș și Torontal pentru drepturile politice și economice. Răscoalele țăranilor români din Vărădia, Clopodia, Lipova și Mănăștur.
  • Documente (sec. XIX-XX), privind viața culturală bănățeană (Asociațiile de muzică ale agricultorilor din Filiș, Recaș, Ghiroc, Vinga).
  • Documente (1804-1815), privind relațiile răsculaților sârbi cu românii, participarea românilor la răscoala țărănească sârbă.
  • Documente (1808-1823), privind condițiile economice și politice ale românilor din Banat și Transilvania (Conscripții, Colonizări, Organizarea teritorială).
  • Documente (1814-1817), privind activitatea didactică a lui Dimitrie Țichindeal, în calitate de profesor la Preparandia din Arad. Confiscarea cărții lui „Fabule filosofice și politice” și urmărirea autorului ei.
  • Documente (1817-1822), privind situația școlilor românești și sârbești din Banat și Crișana, organizarea și funcționarea școlilor confesionale ortodoxe din Județul Timiș.
  • Documente (1818-1823), privind emigrarea țăranilor din Confiniul Militar Bănățean spre Țara Românească și Serbia, din cauza asupririi naționale și a situației economice. Colonizarea germanilor și maghiarilor la Jamu-Mare, Drăgoiești și Lichtenwold.
  • Documnte (1848-1849), privind reăscoala lui Tudor Vladimirescu, desfășurarea răscoalei în Oltenia și la Brăila.
  • Documente (1848-1849), despre Revoluția din Banat și din Transilvania, activitatea gărzilor naționale române din Comitatul Torontal.
  • Documente (1929), privind interdicția difuzării în Iugoslavia a Almanahului Banatului de la Timișoara.
  • Planuri ale orașelor Timișoara (1784 și 1786), Sânicolaul Mare (1809), Lugoj (1820) și Orțișoara (1794).
  • Harta etnografică a Ungariei cu Transilvania (1900) și Harta rețelei feroviare a Ungariei, cu Transilvania.

Scrisori, Memorii, Circulare

 Memoriu din Timișaora (1768), prin care Daniel Lazarini propune conletui von Chevenhiiller, președintele Deputației Ilirice, inroducerea abecedarului său de orientare latinistă în școlile parohiale.

  • Scrisoare din Timișoara (1768), propunere privind introducerea învățământului primar românesc în Banat.
  • Statistică (Timișoara, 1763), care cuprinde clerul eparhial ortodox, averile sale și școlile confesionale.
  • Lista școlilor primare nou înființate în ținutul Timișoarei (1774), cu numele învățătorilor.
  • Protocol (Sr. Karlovci, 29 august 1774), cu hotărârile Comisiei de reformă a învățământului primar în Banat.
  • Listă de rechizite (10 aprilie 1777), necesare școlilor ortodoxe românești și sârbești din Banat (tăblițe, caiete, hărți, creioane).
  • Memorii (1790) ale comunităților sătești ortodoxe românești și sârbești, prezentate împăratului Leopold II cu prilejul vizitei sale, prin care se cer drepturi politice, economice și culturale.
  • Statistică (Arad, 1790), a școlilor ortodoxe și a învățătorilor din episcopia Aradului.
  • Privilegiu (1790), acordat lui Josef K. Kurzböoch pentru a înființa la Viena o tipografie pentru tipărirea cărților pentru românii și sârbii din Imperiul Habsburgic.
  • Raport (1791) al Cancelariei Aulice Ilirice, privind relațiile comerciale ale Triestului cu Țara Românească.
  • Ordine (1883 și 1896/1897) ale autorităților maghiare cu privire la supravegherea manifestățiilor cu caracter național ale populației românești.
  • Situația școlilor din eparhiile Timișoara și Caransebeș (1770/1771) și a protopopiatelor Caransebeș, Lipova, Lugoj, Mehadia și Timișoara.
  • Decret al împărătesei Maria Tereza (Viena, 2 noiemb. 1776), în limba germană și limba sârbă, privind înființarea școlilor primare ortodoxe în Banat.

Vârșeț, Vicariatul Bisericii Ortodoxe Române

  • Documente (1075) din 1865-1867, privind activitatea lui Nicolae Tincu Velia în perioada despărțirii ierarhice dintre comunitățile ortodoxe română și sârbă: corespondența lui cu mitropolitul Andrei Șaguna, cu Ioan Popazu, episcop de Caransebeș, Aurel Maniu, protopopii de Oravița și Lugoj, contribuția sa la organizarea protopopiatului român de Vârșeț, acte referitoare la viața sa particulară.