Biserici

Biserica Ortodoxă Română din Alibunar  a fost construită în anul 1898. După despărţirea ierarhică, slujbele divine au continuat împreună cu enoriaşii sârbi, până în 1877, când credincioşii români au trecut într-o  casă de rugăciuni primită drept despăgubire în urma despărţirii celor două biserici. În anul 1891, românii au hotărât să-şi ridice o biserică a lor, […]

Biserica comune (pentru români şi sârbi) a  a fost construită între 1796 – 1798, fiind una din cele mai monumentale din Banatul de sud, în jumătatea a doua a secolului al XVIII-lea. Ceea ce caracterizează pictura murală şi icoanele acestei biserici, este faptul că ea a fost decorată de mai multe ori, fiind complet sau […]

Biserica Ortodoxă Română din Bariţe / Sân Ianeş  a fost zidită în anii 1830-1832. De altfel prima biserică străbună a sâmieşenilor a fost din bârne, adusă aci cu ocazia mutării pe vatra actuală a satului din locul numit Pietrii, în care s-a slujit 311 ani. Despre aceasta a scris preotul Ioan Neagoe, folosindu-se  de însemnările […]

Biserica Ortodoxă Română din Biserica Albă,  a fost zidită în anul 1871, din piatră şi cărămidă, după proiectul arhitectului Cuzman Cioloca, cu un iconostas din lemn sculptat în culoare naturală de Iosif Iulius Bosioc din Berlişte (România). De altfel, acest lăcaş de rugăciuni a fost construit cu bani din contribuţii personale ale enoriaşilor români şi […]

Din anul 1865, când s-a înfiinţat Protopopiatul Banat-Comloş, căruia I-a aparţinut şi parohia românească din Chisoroş, alături de Pesac, Igriş, Beba, Vulcani, Nerău, Iancaid, Toracu-Mare şi Toracu-Mic, ecica şi Sărcia, în perioada 1879-1890, protopop a fost pr. Paul Tempea din Toracu-Mare, fiind urmat, până în 1910 de pr. Paul Miulescu, originar din Toracu-Mic. După desfiinţarea […]

Nu se ştie precis dacă vreodată, în trecutul lor românii din Clec au avut biserică. Oricum dacă au avut-o aşa cum spune legenda, ea era modestă, potrivit vremurilor vitrege pe care le-au trăit românii de atunci şi a numărului de enoriaşi. Se presupune, încă, că imediat după strămutarea lor pe vatra de lângă Bega şi-au […]

Biserica Ortodoxă Română din Coștei a fost zidită în perioada anilor 1928-1840. De altfel, de-a lungul veacurilor coşteienii au înălţat în satul lor trei lăcaşuri de rugăciuni: primul din lemn, în anul 1735, care în  1778, după înălţarea unui alt lăcaş, l-au donat comunei Petrila, acum înjudeţul Caraş-Severin. Cel de-al doilea, din piatră, în centrul […]

Biserica Ortodoxă Română din Cuvin,  a fost zidită în 1904. De altfel, o biserică ortodoxă  la Cuvin a existat încă pe timpul turcilor. În 1777, credincioşii sârbi şi români au  construit aci o altă biserică din cărămidă, iar turnul l-au acoperit cu tablă de cupru (1815). Tot pe atunci au cumpărat şi o casă pentru […]

Biserica Ortodoxă Română din Deliblata,  a fost construită în anul  1925. De la despărţirea celor două biserici – ceea ce s-a întâmplat aici în 1890 şi până la terminarea capelei în 1898, ridicată de crdincioşii români în centrul satului, vis a vis de actuala biserică, fiindcă biserica veche a revenit enoriaşilor sârbi-românii şi-au  oficiat serviciile […]

Până la despărţirea ierarhică a celor două biserici, slujbele religioase se oficiau în biserica comună înălţată împreună de sârbi şi de români, dar nu şi în limba română ci numai în slava bisericească. Această despărţire la Dobriţa, s-a produs destul de anevoios şi cu numeroase probleme, fiindcă “o parte doar din enoriaşii români s-au lăsat […]

Până în secolul al XIX-lea, românii de aici au avut, împreună cu sârbii o viaţă bisericească comună, serviciile divine slujindu-se  împreună în ambele limbi. La despărţirea ierarhică din 10/22 sepembrie 1872 biserica a aparţinut enoriaşilor sârbi, iar enoriaşilor români le-a revenit, drept despăgubire în schimbul bisericii comune, clădirea şcolii din Vale. Aci, românii din Doloave, […]

Biserica Ortodoxă Română din Ecica a fost zidită în perioada 1845-1855. Din 1765, însă, anul aşezării românilor pe actuala vatră a satului şi până la despărţirea ierarhică, întâmplată la Ecica în anul 1874, prin “împăcăciune”, în urma căreia românii s-au ataşat Mitropoliei Ortodoxe Române din Sibiu, sub Eparhia Aradului, iar sârbii, Mitropoliei Carlovăţului, sub Eparhia […]

Biserica Ortodoxă Română din Glogoni, a fost construită în anul 1911. La început, o perioadă scurtă de timp, românii din Glogoni au făcut parte din comunitatea bisericească a satului vecin, Sefcherin, unde elementul românesc s-a menţinut până în faţa celui de al doilea război mondial. Astăzi, la Sefcherin, se mai păstrează doar numele fostelor familii […]

Biserica actuală din Grebenaț, una dintre cele mai vechi româneşti, poate chiar cea mai veche din aceste spaţii, a fost zidită înainte de anul 1795, an când a fost a doua oară sfinţită de Episcopul Iosif Ioanovici. Despre aceasta stă mărturie tabla de lemn păstrată în biserică pe care se află scris în româneşte cu […]

Biserica Ortodoxă Română din Iablanca,  a fost zidită în anul 1845. Până la anul 1774, sfintele slujbe au fost oficiate de călugării de la Mănăstirea Mesici. În 1774, când a fost înfiinţată parohia, ea primeşte în dar vechea biserică din bârne din Vărădia în care se rugau străbunii iebucenilor până nu şi-au construit  biserica de […]

Capela românească. Până la despărţirea ierarhică dintre români şi sârbi, din anul 1864, slujbele divine se făceau în biserica mănăstirii. În urma despărţirii ierarhice, când mănăstirea Mesici trece în proprietatea Bisericii Ortodoxe Sârbe, românii rămân fără lăcaş de rugăciuni astfel, în anul 1904, cumpără o casă, în centrul satului, pe care o transformă în capelă. […]

Biserica actuală a fost zidită în anul 1887, pe temeliile fostei biserici a mănăstirii, sub preotul Mihai Juică, un vrednic slujitor al altarului şi bun mânuitor de condei. Din vechea mănăstire, au rămas doar câteva icoane de o valoare documentară incontestabilă, prin care se confirmă prezenţa zugravilor din familia Diaconovici, tatăl Vasile şi fiul Gheorghe. […]

Biserica Ortodoxă Română, din Sălcița a fost construită în anul 1832. Data zidirii bisericii vechi nu este cunoscută, dar primele documente cu privire la acest sat amintesc despre o biserică aici, încă în anul 1792. Bătrânii satului mărturisesc că această biserică asemăna cu o casă obişnuită, că avea bolta de scânduri iar clopotniţa din lemn. […]

Biserica românească a fost zidită în anul 1884. Nu se ştie când şi-au înălţat enoriaşii de aici prima lor biserică, dar documentele aflate în arhiva parohială vorbesc despre „ o biserică aici din glod şi mai apoi şi de una din piatră înălţată în 1752”. În anul 1884 s-a clădit a doua biserică din piatră. […]

Înainte de zidirea Bisericii române, slujbele la Iabuca se oficiau într-o capelă. Îabuca nu a avut nicicând parohie independentă, ci enoriaşii români din acest sat erau şi sunt şi acum afiliaţi la parohia Glogoni. Preoţii români din Glogoni oficiau serviciile divine şi în sf. lăcaş din Iabuca. Biserica Ortodoxă Română din Iabuca a fost construită […]

Biserica Ortodoxă Română din Omolița a fost zidită între anii 1913 – 1914. După despărţirea ierarhică de la 1897, primele lor slujbe divine enoriaşii români din Omoliţa le-au oficiat într-o casă de rugăciuni închiriată provizoriu, pentru ca, deja în ianuarie, anul următor, să cumpere o altă casă pe care au transformat-o în capelă. Prima casă […]

Biserica Ortodoxă Română cea de azi, a fost zidită în anul 1888. De altfel, încă în anul 1740 străbunii iancaizenilor de azi şi-au ridicat o bisericuţă din pământ bătut pe care au acoperit-o cu stuf. După ruinarea ei, în 1750, pe locul altarului, au ridicat o cruce din piatră care s-a păstrat până în zilele […]

Biserica Ortodoxă Română a fost construită în anii 1812-1814”. Asemănător ca în alte sate, însă, şi la Sân-Mihai, Locve de azi, primele lor rugăciuni, enoriaşii din acest sat le-au făcut la început în case particulare, iar mai apoi într-o bisericuţă construită din bârne, în curtea Casei familiei lui Ion Scumpia, cu numărul 505, familie din […]

Biserica Ortodoxă Română din Maramorac a fost construită în anii 1901-1902. Până în anul 1873, românii din Maramorac au avut împreună cu sârbii o viaţă bisericească comună, serviciile divine slujindu-se în ambele limbi. Aşa a fost până la despărţirea ierarhică a celor două biserici, când vechea biserică a trecut în proprietatea enoriaşilor sârbi, iar enoriaşii […]

Biserica Ortodoxă Română din Marcovăţ a fost zidită între anii 1872-1874. De altfel, bătrânii acestui sat vorbesc că prima biserică la Marcovăţ a fost ridicată încă în anul 1734. Era din lemn şi acoperită cu şindrilă. La „Coasta bisericii”, pe deal, însă se mai văd ruine, rămase din „biserica bătrână”. Actuala biserică a fost zidită […]

Biserica a fost zidită în 1899-1900. În anul 1742 străbunii mărghiticenilor şi-au construit prima lor biserică. De fapt o bisericuţă din lemn, în care se adunau în duminici şi sărbători. La începutul secolului al XIX-lea mărghiticenii şi-au părăsit vechea vatră a satului  şi s-au mutat pe un loc situat” mai sus”. Aci şi-au zidit, împreună […]

Biserica veche a fost zidită în anul 1773. Un an mai târziu, apar deja în documentele parohiale numele a doi preoţi: Pavel Mihailovici şi Daniel Pincu. Pe locul unde era altarul acestei biserici, enoriaşii nicolinceni au ridicat o troiţă. De la biserica veche se mai păstrează doar o cruce de lemn cu postament, de înălţime […]

Biserica ortodoxă română actuală a fost zidită în anul 1853, fiind folosită împreună de români şi sârbi până în anul 1910, când s-a făcut aici despărţirea ierarhică. În urma procesului care a durat aproape trei ani, biserica a aparţinut românilor, fiind majoritari în sat. Sârbii, care au primit despăgubire, şi-au zidit biserică nouă, la anul […]

Biserica Ortodoxă Română din Ovcea a fost zidită între cele două războaie mondiale, în perioada anilor 1931 – 1933. De altfel prima lor biserică, străbunii ovcenilor şi-au ridicat-o prin anii 1790 sau 1971. Era o simplă bisericuţă din pământ bătut, acoperită cu stuf, iar mai apoi cu şindrilă. Actuala biserică, însă, credincioşii ovceni şi-au clădit-o […]

Până la despărţirea ierarhică a Bisericii Române de cea Sârbă, din anul 1864, slujbele religioase erau oficiate în biserica comună, înălţată în anul 1807 şi cu contribuţia românilor din acest oraş. Pentru a argumenta aceasta, publicăm  în continuare inscripţia, în slavona veche, aflată pe o litografie păstrată în altarul Capelei Române din Panciova: „Întru slava […]

Biserica Ortodoxă Română, cu Hramul „Sf. Ierarh Nicoale“ a fost construită în îndepărtatul an 1736. Se crede că înaintea actualei biserici, la Râtişor, ar fi existat o altă biserică mai mică, din bârne, care, însă, a fost distrusă de turci. În locul acesteia, pe aceleaşi temelii, enoriaşii râtişeni au ridicat în anul 1736, o biserică […]

Biserica Ortodoxă Română a fost înălţată de enoriaşii sărcienţi în anul 1896. Despre o viaţă religioasă organizată, în trecut, la Sărcia aflăm din Statistica Eparhiei Timişoara în care se menţionează că în anul 1766 satele Sărcia şi Şurian făceau parte din Protopopiatul Ciacova, având o parohie comună, iar slujbele erau oficiate într-o casă închiriată de […]

Biserica Ortodoxă Română din Satu-Nou a fost clădită în anii 1805-1809. Despărţirea ierarhică, începută, pe un plan mai larg, încă în 1864, la Satu-Nou se face opt ani mai târziu, în 1872 (din anul următor sârbii au deja oficiu parohial separat), dar definit abia în 1875. După această despărţire – potrivit înţelegerii – biserica veche […]

Biserica Ortodoxă Română din Seleuş  a fost construită în anul 1809, în imediata apropiere a vechiului lăcaş de rugăciuni, pe locul căruia se păstrează o cruce din piatră. Documentele de arhivă spun că prima lor biserică, enoriaşii seleuşeni şi-au ridicat-o din pământ  bătut şi au acoperit-o cu stuf, în îndepărtaţii ani 1788/89. La ridicarea ei […]

Biserica Ortodoxă Română din Straja a fost construită în anul 1854. De altfel, prima biserică a fost înălţată în anul 1792, dar care, din păcate, a ars în Revoluţia din 1484, iar odată cu ea şi întreaga arhivă parohială astfel că în afară de cele trei inscripţii din faţa actualei biserici, păstrate pe trei lespezi […]

Prima biserică în Toracu-Mare s-a edificat în anul 1782, cu Hramul „Sf. M.M. Gheorghe”. Pănă aci, slujbele se făceau într-o casă simplă, respectiv capelă. Cărămida necesară pentru construirea bisericii a fost adusă de străbunii torăcenilor din Săcălazul lor de baştină, cu vaporul pe Bega, iar lemnul l-au primit din partea statului, drept despăgubire pentru biserica […]

Biserica Ortodoxă Română din Toracu-Mic / Torac a fost construită în perioada 1821-1829. Până la despărţirea ierarhică şi emanciparea de sub ierarhia sârbă în anul 1864, când a fost ales de mitropolit al Sibiului, Andrei baron de Şaguna, biserica din Toracu-Mic s-a aflat sub jurisdicţia Mitropoliei de la Karlovţi. De la strămutarea torăcenilor de pe […]

Biserica Ortodoxă Română din Uzdin: „Starea satului uzdinenilor, care dintotdeauna a fost foarte îngust şi limitat, este determinată de faptul că întreg satul este aşezat pe un teren mlăştinos… Pentru înlăturarea tuturor acestor neplăceri, comuna Uzdin şi-a exprimat dorinţa de a se muta pe un teren mai înalt, chiar lângă localitatea lor. De asemenea, această […]

Biserica Ortodoxă Română din Vârşeţ a fost zidită în anul 1912 şi s-a sfinţit la 23 mai 1913. De altfel, primul care s-a angajat în acţiunea de înfiinţare, la Vârşeţ, a unei parohii româneşti a fost protopopul român Nicolae Tincu Velea, de după despărţirea ierarhică, din 1845 şi până în 1860. Nu i-a fost dat […]

Biserica ortodoxă Română din Vladimirovaţ / Petrovasâla a fost construită în perioada 1859-1863. Prima lor biserică enoriaşii petrovicieni şi-au înălţat-o în anul 1808, anul strămutării lor pe vatra actuală a satului Petrovasâla, cu hramul “Sf. Nicolae”, moştenit de la biserica din Şama (Jamul Mare), satul lor de origine. Pe noua vatră, nou veniţii s-au bucurat […]

Biserica Ortodoxă Română a fost zidită în anul 1809. Prima biserică din lemn, enoriaşii vlaicovicieni şi-au consatruit-o între anii 1728-1738, pe vremea preotului Maksimilian Nestorovici, pe locul unui alt lăcaş de rugăciuni făcut din glie şi acoperit cu stuf. După 70 de ani, în 1809,  biserica respectivă a fost înlocuită, de actuala biserică cu hramul […]

Biserica Ortodoxă Română din Voivodinţ a fost zidită în 1793-1794. De altfel, prima lor biserică străbunii voivodincienilor şi-au construit-o, din bârne, încă în anul 1735. Iar, actuala biserică au zidit-o în 1793-1794. Antesfinţirea bisericii a fost oficiată la sărbătoarea „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, pe 23 aprilie 1795, iar pe 29 august 1812, a fost sfinţită […]

Malainița, localitate mixtă de români și sârbi din Serbia de Răsărit, situată la 23 km. de orașul Negotin. Biserica românească din Malainița „este primul lăcaș de cult ortodox român construit după 170 de ani în Valea Timocului”. Această biserică a fost înălțată datorită sprijinului material al românilor din Malainița, a celor din satele apropiate Malainiței […]

În ziua de 8 martie 2008, la Malainița s-a sfințit piatra de temelie a unei noi biserici. Acest lăcaș de rugăciuni va avea Hramul Sf. Părinte Niceta de Remesiana. După terminarea acestei biserici, cealaltă biserică românească va deveni mănăstire.

Din inițiativa unor distinși oameni de cultură din R.Serbia, pe data de 3 martie 1995, la Torac, în Banatul sârbesc, a fost înființată Societatea, respectiv Fundația Română de Etnografie și Folclor din Voivodina, ca asociație neguvernamentală și apolitică. Fundația și-a stabilit scopul de a cultiva și promova valorile spirituale ale românilor din Voivodina și de […]